
Un patent recent depus de japonezi arată o Yamaha R1 la care, prin servomecanisme pe curea, fluxul de aer care trece prin radiator este contrilat al iesirea prin fantele laterale in funcție de numeroși factori precum temperatura antigelului și a mediului ambiant, pozitia clapetei de accelerație, viteza, temperatura concertorului catalitic, etc. Ideea dateaza de dinainte de al doilea Război Mondial și este aplicată de multe mărci auto. Interesant la Yamaha este însă că patentul pare a arăta că, la accelerații abrupte, aerul va fi păstrat în carenaj, prin închiderea clapetelor de la fantele de ieșire, optiune care, desigur, încinge motorul dar îmbunătățește coeficientul aerodinamic. Mai simplu explicat, sa luăm o motocicleta standard, de strada. Acolo, în condiții normale de trafic, vara, construcția pune accent pe o răcire cât mai bună, absolut necesară în acele condiții. De îndată ce iesi din mediul urban ori temperatura ambiantă scade, temperatura motorului este controlată în continuare de termostat și de ventilatorul de răcire, în timp ce fluxul de aer crește, datorită vitezei, laolalta cu coeficientul de frecare, indiferent daca mai este sau nu nevoie. Practic, eficiența scade odata cu creșterea vitezei. Aici vede Yamaha o soluție prin controlul variabil al acestui flux.
